Samson: Mihnea, referitor la zgomot, e inevitabil la un debit de aer de 510 m³/h. Orice ventilator cu o asemenea capacitate va genera un anumit nivel sonor. Important este caracterul zgomotului – dacă e un vuiet constant, tolerabil, sau dacă are fluctuații iritante. Cât despre greutate, 6,4 kg pentru dimensiunile alea și o construcție din inox pare plauzibil pentru portabilitate. 15 kg ar indica o construcție mult mai masivă, poate alt model. Ar trebui verificat exact codul de produs. Legat de IP24, Brăduț, înseamnă protecție contra corpurilor solide mai mari de 12.5 mm și contra stropirii cu apă din orice direcție. Deci, niște picături accidentale nu ar trebui să fie o problemă, dar nu e submersibilă și nici nu o poți lăsa în ploaie directă.
Ionuț: Bun, toate bune și frumoase, dar ajungem la elefantul din cameră: prețul inițial și, mai ales, costul de funcționare. La 5 kW putere maximă, dacă merge câteva ore pe zi, se adună. Are termostat, ceea ce e un plus, teoretic ar trebui să optimizeze consumul oprindu-se când atinge temperatura setată între 5 și 35 de grade Celsius. Dar cât de precis e termostatul ăla? Și treptele de putere, 2,5 kW și 5 kW, sunt utile, dar totuși, 2,5 kW nu e puțin lucru. E economică doar dacă o compari cu ce? Cu un foc de tabără în mijlocul atelierului?
Dan: Ionuț, aspectul economic e valid, dar să nu uităm avantajul major: încălzire curată. Faptul că nu consumă oxigen și nu emite gaze, vapori, mirosuri sau umiditate e un beneficiu imens pentru calitatea aerului, mai ales în spații închise sau slab ventilate. Asta înseamnă un mediu de lucru mai sănătos. Din perspectiva asta, costul suplimentar la factura de electricitate poate fi compensat de confortul și siguranța respiratorie. Multe soluții de încălzire puternice vin cu compromisuri la calitatea aerului.
Fabian: Aici intervine o problemă tehnică majoră pe care văd că o cam ocoliți. Se menționează un conector de 400 V / 16 A / 5 P. Asta înseamnă alimentare trifazică. Câți dintre voi aveți prize trifazice în garaj sau atelierul de acasă? Pentru că dacă e pe 400V, nu o bagi în priza normală de 220V. Și dacă încerci să faci vreo improvizație, riști să o arzi sau, mai rău, un scurtcircuit serios. Am văzut și mențiuni de 220V în unele caracteristici, ceea ce e derutant și periculos. Trebuie clarificat imperativ acest aspect. Un curent nominal de 7,2 A la 5kW sună mai degrabă a calcul per fază la 400V, nu la 220V, unde ar sări de 20A.
Bogdan: Exact la asta mă gândeam și eu, Fabian! Eu căutam ceva pentru un atelier de hobby, la subsolul casei. Trifazic iese din discuție complet pentru mine. Dacă e strict pe 400V, atunci, oricât de bună ar fi construcția sau eficiența, e inutilă pentru o mare parte din utilizatorii casnici sau micii meseriași. E păcat, căci descrierea cu "nu consumă oxigen, nu emite gaze" și debitul de 510 m³/h sunau promițător pentru un spațiu de, să zicem, 40-50 mp. Apropo, zice "recomandat pentru încăperi până la 0 m²" în unele locuri, ceea ce e hilar. Ignorăm asta, bănuiesc.
Horațiu: Bingo, Fabian! Ai pus degetul pe rană, direct în priză, ca să zic așa! Asta cu voltajul e ca și cum ai avea o super mașină de curse, dar nu ai benzină de competiție. Deci, dacă e pe 400V, e o nișă destul de specifică. Dar, să presupunem că ai infrastructura necesară. Cum se comportă în timp? Căldura aia e constantă sau are fluctuații mari când cuplează și decuplează termostatul?
Mircea: Fluctuațiile de temperatură depind de sensibilitatea termostatului și de inerția termică a spațiului, Horațiu. Un termostat de calitate ar trebui să mențină o histerezis rezonabilă, adică diferența dintre temperatura de oprire și cea de pornire să fie mică, pentru a evita variații mari de confort. Elementele de încălzire din oțel inoxidabil, menționate ca fiind de calitate superioară, ar trebui să aibă o durată de viață bună, dar modul de utilizare și mentenanța (curățarea de praf, de exemplu) joacă un rol. Referitor la cei 7.2A, dacă e per fază la 400V trifazic și un factor de putere apropiat de unitate, pentru 5kW total, ar însemna aproximativ P = √3 * V_linie * I_linie * pf. Deci I_linie = 5000 / (1.732 * 400 * 1) ≈ 7.22 A. Deci da, cifrele se potrivesc pentru 400V trifazic. Curentul nominal specificat e probabil cel maxim, pe treapta de 5kW.
Aurel: Deci, practic, Mircea, dacă nu ai 400V, discuția se cam încheie pentru mulți dintre noi, inclusiv pentru mine. Să zicem că am. Cealaltă problemă e volumul de aer. 510 m³/h. E mult, e puțin pentru un garaj de, să zicem, 60-70 metri cubi? Îl încălzește într-un timp decent sau trebuie să meargă ore în șir? Și comutatorul ăla cu patru poziții – OPRIT, Ventilator, 2,5 kW, 5,0 kW – e suficient de robust? Pare un punct sensibil la uzură intensă.
Brăduț: Comutatoarele rotative, dacă sunt de bună calitate, pot fi foarte fiabile, Aurel. Sunt adesea preferate în echipamentele industriale tocmai pentru robustețea lor mecanică. Important e să nu fie vreun plastic ieftin care cedează după câteva sute de cicluri. Pentru 60-70 metri cubi, 510 m³/h înseamnă că aerul din încăpere ar fi recirculat teoretic de vreo 7-8 ori pe oră. Asta ar trebui să asigure o distribuție bună a căldurii. Timpul de încălzire depinde de izolația garajului și de temperatura inițială, dar cu 5kW ar trebui să se simtă o diferență notabilă în mai puțin de o oră, probabil chiar 20-30 de minute pentru o creștere perceptibilă a confortului.
Sebastian: Legat de durabilitate, pe lângă comutator și elementele de încălzire, motorul ventilatorului e crucial. Dacă acesta cedează, ai doar o cutie galbenă care consumă curent. Se specifică ceva despre tipul de motor, dacă are protecții proprii, sau dacă e capsulat pentru a rezista la praf? Oțelul inoxidabil al carcasei e bun, dar dacă praful intră la motor și la contacte, problemele tot apar.
Mihnea: O întrebare practică: cât de lung e cablul de alimentare? Și ce fel de fișă are exact, dacă e pe 400V? E una standard industrială CEE roșie cu 5 pini (3P+N+E) de 16A? Pentru că dacă e ceva exotic, iar e o bătaie de cap. Și dacă tot vorbim de portabilitate, are un mâner comod și bine echilibrat? Să o cari chiar și 6,4 kg pe distanțe mai mari fără un mâner adecvat devine neplăcut.
Samson: Sebastian, de obicei la astfel de echipamente industriale ușoare, motoarele sunt asincrone, relativ simple și robuste, adesea cu un grad de protecție la praf și umiditate, dar nu neapărat complet capsulate dacă ventilația internă e necesară pentru răcirea motorului însuși. Lipsa detaliilor specifice despre motor în descrierea publică e comună; ar trebui consultat manualul tehnic. Mihnea, fișa de 16A / 5 P menționată este, cel mai probabil, exact acea fișă CEE roșie industrială. Lungimea cablului nu e specificată, dar de obicei la echipamentele portabile de putere nu sunt exagerat de lungi, tocmai pentru a minimiza căderile de tensiune și riscurile. Un metru, un metru jumate, poate doi. Mânerul, fiind un echipament Master, care se vrea profesional, ar trebui să fie ergonomic și solid. Am văzut poze, pare un mâner tubular integrat în partea superioară a carcasei.
Ionuț: Să revenim la dilema 400V vs 220V. Dacă există și un model similar de la Master pe 220V, chiar și cu o putere mai mică, să zicem 3kW, ar fi o alternativă mult mai accesibilă pentru publicul larg. Pentru că altfel, cu cerința de trifazic, această suflantă galbenă rămâne un echipament de nișă. Poate că galbenul ăla țipător e un semnal că "atenție, sunt specială și am nevoie de condiții speciale!" Chiar dacă e din inox și promite marea cu sarea la capitolul fiabilitate.
Dan: Dilema aceasta a tensiunii de alimentare subliniază importanța verificării amănunțite a specificațiilor înainte de orice achiziție, mai ales la echipamente de putere. Producătorii ar trebui să fie mult mai clari și consecvenți în informațiile furnizate pe diverse platforme. O greșeală aici poate duce la achiziționarea unui aparat inutilizabil. Pe de altă parte, necesitatea de 400V pentru 5kW asigură o distribuție mai echilibrată a sarcinii pe rețea și un curent mai mic pe fiecare fază, ceea ce e mai sigur și mai eficient din punct de vedere al instalației electrice în sine, comparativ cu un consumator monofazic de putere similară, dacă ar exista.
Fabian: Exact, Dan. 5kW pe monofazic la 230V ar însemna aproape 22 de Amperi. Asta necesită un circuit dedicat, cu cabluri groase și o priză specială, chiar și în monofazic. Deci, trecerea la trifazic pentru puteri de genul ăsta este o decizie inginerească logică pentru siguranță și eficiență. Problema nu e la suflantă în sine, ci la disponibilitatea infrastructurii la utilizatorul final. Dacă infrastructura există, atunci e o opțiune validă. Dacă nu, costurile de adaptare a instalației electrice pot depăși costul aparatului.
Bogdan: Și atunci, pentru cineva ca mine, care are nevoie de căldură într-un atelier mic, fără trifazic, ce alternative reale și eficiente există, care să ofere totuși o construcție robustă și o funcționare curată? Căutăm ceva care să nu fie doar o jucărie de plastic ce se topește după o iarnă. Poate modele mai mici, de 2-3 kW, de la același producător, dar pe monofazic? Sau trebuie să ne reorientăm complet spre alte tehnologii?
Horațiu: Roger, Bogdan! E o întrebare de un milion de puncte pe frecvența de urgență a confortului termic! Dar, să nu deviem prea mult de la subiectul nostru galben. Să zicem că ai trifazic și te-ai hotărât. Vine iarna, o scoți din cutie. E intuitiv de folosit? Sau trebuie să citești un manual cât Biblia ca să nu o arunci în aer? Că mă gândesc la comutatorul ăla cu poziții, la termostat... e "plug and play" sau "plug and pray"?
Mircea: Utilizarea ar trebui să fie extrem de intuitivă, Horațiu. Comutatorul rotativ pentru selecția modului de funcționare (Oprit, Ventilator, Putere 1, Putere 2) și butonul rotativ pentru setarea termostatului sunt standard și ușor de înțeles. Nu ar trebui să necesite cunoștințe tehnice avansate pentru operarea de bază. Manualul este important pentru instrucțiunile de siguranță, întreținere și pentru a înțelege limitele de operare, nu neapărat pentru pornirea propriu-zisă. Conectezi la sursa corectă de 400V, selectezi puterea și setezi temperatura. Simplu.
Aurel: Un aspect care nu s-a discutat prea mult: cât de eficient e ventilatorul în a distribui căldura? Adică, simți căldura doar în fața ei sau o împrăștie uniform în încăpere? Că am avut experiențe cu unele aeroterme care suflau aer cald, dar dacă nu stăteai fix în bătaia lor, înghețai la un metru distanță. Cei 510 m³/h ar trebui să ajute la o distribuție mai omogenă, teoretic.
Brăduț: Teoretic, da, Aurel. Un debit de aer mai mare ajută la amestecul aerului cald cu cel rece din încăpere și la reducerea stratificării. Forma grilei frontale și designul palelor ventilatorului influențează și ele jetul de aer. Fiind un model Master, m-aș aștepta la un design optimizat pentru o bună aruncare a aerului cald și o acoperire decentă a spațiului, nu doar o încălzire punctuală. Dar asta se vede cel mai bine în practică.
Mihnea: Mi-a plăcut observația lui Dan despre calitatea aerului. Pentru mine, care am uneori probleme cu praful și alergiile, faptul că nu antrenează particule de combustie și nu usucă aerul excesiv (cum fac unele sisteme pe gaz fără evacuare corespunzătoare) e un mare plus. Chiar dacă ar consuma puțin mai mult, prefer un aer curat. Și designul ăla galben, industrial, are un farmec aparte, recunosc. Parcă îți dă încredere că e făcută să reziste.
Samson: Cert este că, dacă se confirmă toate caracteristicile pozitive – construcție robustă din inox, componente de calitate, protecții eficiente, termostat funcțional și, mai ales, dacă utilizatorul dispune de alimentare trifazică – atunci această aerotermă poate fi o soluție foarte bună pentru încălzirea spațiilor de lucru. Culoarea galbenă este specifică multor echipamente de șantier și industriale, fiind ușor vizibilă, ceea ce contribuie la siguranța în muncă, evitându-se împiedicarea accidentală de ea.
Dan: Sunt de acord cu Mihnea. Pentru mine, aspectul esențial este funcționarea curată și faptul că nu introduce poluanți în mediul de lucru. Elementele din oțel inoxidabil și promisiunea componentelor de calitate sugerează o investiție pe termen lung, nu un obiect de unică folosință. Dacă se adaugă și un management corect al energiei prin termostat, devine o opțiune atractivă pentru cineva care pune preț pe un mediu sănătos și pe fiabilitate. Chiar dacă necesită o infrastructură electrică specifică, beneficiile pentru calitatea aerului sunt incontestabile. Aeroterma electrica cu ventilator, Master, Otel inoxidabil, B5EPB 510 m³ / h, 37 x 31 x 39 cm, Galben pare să bifeze aceste căsuțe.